marți, 12 iulie 2011

Marin Preda - Marele Singuratic



„Recitesc dupa mai mult de 30 de ani de la aparitie Marele singuratic si ce constat? Ca lectura merge, intai, greu si ca, atunci cand vine vorba de lumea satului, verva naratorului creste subit si stilul epic capata fluenta. Stilul redevine meticulos, putin impiedicat indata ce prozatorul face analiza unui sentiment complex: iubirea dintre un insingurat incapatanat si banuitor (horticultorul Niculae Moromete) si o pictorita inteligenta si putin sofisticata (Simina Golea), trecuta printr-o casnicie nefericita (cu brutalul Victor Patrascu), obsedata de talentul ei nesigur.

Roman autobiografic? Intrebat, prozatorul evita sa dea un raspuns. Un roman, oricum, in care eroii din Morometii isi dau, parca, o intalnire de adio intr-un epilog in care au loc iubiri profunde si nefericite, gelozii si crime dostoievskiene, comentarii morale acute si pertinente si analize bune, verosimile, de ordin existential. Este domeniul si stilul in care Preda a excelat totdeauna...“ Eugen Simion

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu