Primul roman al lui Milan Kundera publicat dupa stabilirea in 1975, in Franta, este o scriere la fel de „muzicala“ pe cat o indica titlul si pe cat cititorul, familiarizat deja cu lucrarile marelui scriitor de origine ceha, se asteapta sa fie. Personajul principal spune aici „adio“ atat tarii sale, careia ii sunt consacrate de fapt, toate gandurile lui, cat si iluziilor sale politice din tinerete. Si, in ciuda gratiei si muzicalitatii sale, din el emana intreaga amaraciune, tristete si luciditate a cuiva care stie ca „la intervale rare, istoria supune umanitatea la incercari“ si ca „acelor incercari, nimeni nu le rezista“.
Una dintre aceste incercari este utopia distrugatoare care i-a bantuit tara. Iubiri frivole, ura, delatiune, vinovatie, raspundere, intrebari si raspunsuri pasionante privitoare la conditia umana si la „ismele“ pe care din cand in cand, criminal, le imbratiseaza se impletesc in aceasta carte, una dintre cele mai dense epic si ideatic ale celebrului romancier.
Cititorul roman are prilejul sa intre intr-o lume in chip straniu cunoscuta, desi aproape uitata, pe care, lipsit de vehementa si incrancenare, ironia stralucitului romancier o transforma intr-una palpitanta, debordand de viata, idei si tandrete.
Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau „Primavara de la Praga“, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul sau roman, Gluma, si nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tiparite în ultimul an în peste 150 000 de exemplare. Atâta si ar fi fost de-ajuns pentru ca noile autoritati cehe sa-l excluda de la Catedra de literatura universala pe care o ocupa la Academia de Film si sa-i elimine cartile din toate bibliotecile Cehoslovaciei. Si cum sa fi acceptat un regim împietrit în stalinismul deceniului sase pe acela care fusese nu doar un participant activ la efervescenta miscarii pragheze, dar mai si declarase - si ilustrase în cartile sale - ca tocmai stalinismul l-a învatat virtutea izbavitoare a râsului? Iata de ce urmatorul roman, Viata e în alta parte, i-a aparut in 1973 în Franta, iar doi ani mai târziu autorul însusi se stabilea aici, devenind în scurt timp un scriitor de faima internationala, tradus în toate limbile importante ale lumi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu